Despre zonă

Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt

Aria proiectului „Pentru Natură şi Comunităţi Locale - Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt” cuprinde arii protejate de interes național și arii protejate ce fac parte din anul 2007 din rețeaua europeană  Natura 2000. Aceasta este cea mai mare rețea ecologică din lume, cu peste 25.000 de situri, între care 531 pe teritoriul României – 5 dintre acestea în aria proiectului.
Numărul mare de arii protejate face din aria proiectului a doua zonă ca mărime din ţară cu statut de protecție, după rezervaţia Biosferei Delta Dunării, însumând 267.438 ha. Aceasta găzduiește o populaţie de circa 90.000 de locuitori, repartizată în 44 de comune, pe 3 judeţe (Sibiu, Mureș și Brașov).
Ariile protejate din zonă sunt următoarele:

  1. Situri Natura 2000: Podişul Hârtibaciului ROSPA 0099, Sighişoara Târnava Mare ROSCI0227, Pădurea de stejar şi gorun de la Dosul Fânațului ROSCI0144, Pădurea de stejar şi gorun de pe Dealu Purcăretul ROSCI0143, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu ROSCI0132
  2. Arii protejate de interes național: Rezervaţia Naturală “Stejarii seculari de la Breite Municipiul Sighişoara”, Rezervaţia de stejar pufos din comuna Daneş, „Canionul de la Mihăileni“- monument al naturii, localizat între localităţile Mihăileni şi Şalcău (cunoscut pe plan local ca şi „Râpa lui Brod“)

Studiile efectuate arată că zona cuprinde numeroase specii de faună şi floră, care sunt ameninţate la nivel naţional şi internaţional: floră (angelica, arnica, papucul doamnei, narcisele, dediţeii), faună - mamifere (lupul, ursul, pisica sălbatică, vidra), păsări (uliul păsărar, uliul porumbar, cristelul de câmp), specii de reptile şi amfibieni (buhaiul de baltă cu burtă roşie), specii protejate de peşti și specii de fluturi.
Reprezentativ pentru zonă este peisajul mozaicat,  pe dealuri şi coline cu înălțimi de 500 – 550 m (Pădurea Dumbrava - 642 m, Dealul Pietriş - 839m), cu văi însoţite de terase şi lunci, satele mici cu case săsești, cetăți și biserici evanghelice fortificate, unele dintre acestea parte din patrimoniul UNESCO. Metodele tradiţionale de paşunat şi de întoarcere a fânului au condus la o dezvoltare a păşunilor, ce acoperă cea mai mare parte a ariei proiectului. Pajiştile bogate în specii conţin un amestec de floră de stepă, mediteraneană şi carpatică. Fâneţele cu floră sălbatică sunt de asemenea o resursă genetică pentru viitoarea selecţie a culturilor furajere, în special lucernă, trifoi şi alte legume.

Transilvania, în special zona cuprinsă în podişul Hârtibaciului - podişul Târnavelor, este unică în Europa, cu un valoros patrimoniu natural şi cultural pe care trebuie să îl păstrăm împreună.